Am rămas foarte plăcut surprins de această ţară africană! Vă doresc lectură plăcută printe animalele sălbatice şi dune cu nisip roşu!
Aeroportul capitalei Namibiene l-am cunoscut în data de 29 decembrie, dar ne-am trezit fără bagajele lăsate pentru cală în Lisabona. Le-am lăsat celor responsabili adresa din Windhoek unde să ne trimită bagajele. Ziua următoare plecam deja în safari în Parcul Naţional Etosha. Aşadar, l-am rugat pe şoferul[1] care ne aştepta la aeroport să ne ducă şi la un magazin de unde am putea să ne mai luăm ceva haine în plus, dar şi să schimbăm Euro în Dolari Namibieni (pentru fiecare Euro dat, am primit câte 14,5 Dolari).
Bagajul îl aveam făcut… pardon, plasa vroiam să zic. Începând cu ora 8 eram deja în faţa porţii. Îi aşteptam pe cei de la agenţie care trebuiau să ne preia şi mai apoi să mergem înspre Etosha. Am ajuns prima dată în locaţia agenţiei din Windhoek , unde am aflat şi componenţa grupului: doi sud-coreeni, o familie italiană de patru, trei nemţoaice, doi spanioli şi o poloneză. Ne-am urcat toţi în microbuzul modificat pentru safari, iar următoarea oprire a fost pentru a lua prânzul sub un copac, undeva pe traseu după mai mult de trei ore de călătorit:
După ce am intrat pe poarta principală a parcului, am văzut primul elefant:
….şi câteva girafe, dar prea departe:
Eram toţi deja ca nişte copiii: Uite! Uite! Elefantul! Girafa! …şi încă o girafă! Wow!
Apoi am ajuns la Okaukuejo, primul loc de campare. Prima activitate, a fost să ridicăm corturile de două persoane.
După, am plecat mai puţin de o oră în parc pentru a “vâna” animale. Am văzut o leoaică şi câteva antilope Springbok (ating o viteză de până la 80km/h, iar etimologia numelui: “spring” înseamnă “săritură”, iar “bok” înseamnă “antilopă”). Leoaica ar fi vrut să le vâneze, dar ştia că nu prea are nicio şansă.
Ne-am întors mulţumiţi la corturi, deşi ne era cam foame. Cina a fost pregătită acolo de J.O.B., asistentul ghidului nostru:
Mai apoi, ni s-a prezentat programul pentru ziua următoare: trezirea va fi la 6:30, iar înainte de micul dejun, va trebui să strângem corturile, deoarcere următoarea noapte o vom petrece în Namutoni. Prânzul îl vom lua în campingul Halali.
A început ultima zi din anul 2017:
A urmat apoi prânzul din Halali:
Am plecat mai departe:
Am fost foarte norocoşi!
Prima zi din 2018, tot la 6:30 am întâmpinat-o, adunând corturile.
Înspre ieşire în schimb, am dat de mai multe girafe foarte aproape de drum:
În apropierea orei prânzului, căutând un copac sub care să parcăm şi să mâncăm:
…dar înainte, am făcut pană. S-au mişcat repede, rezolvând problema în aproximativ 50 de minute.
Ajunşi la hotel, ne-am bucurat şi de prezenţa bagajelor:
Următoarea zi am plecat înspre deşertul cu nisip roşu din Sossusvlei. Undeva la peste 70% din drum a fost de macadam. Toată experienţa pe acel drum, ei o numeau “masajul african”. Nu a fost atât de rău, iar peisajele în continuă schimbare îţi umpleau timpul:
Ajunşi în camping, după ce ne-am întins corturile:
ne-am trezit şi cu un oaspete:
…am plecat să vedem apusul de pe o dună mai mică, faţă de cea ne aştepta în ziua următoare:
Ora 4:30
A sunat alarma telefonului, iar în jumătate de oră am fost toţi sus în microbuz, cu cel puţin doi litri de apă după noi (eu am avut trei). Ne-am îndreptat spre Duna 45. De ce se numeşte aşa? E la 45 de kilometri de camping. De acolo am văzut răsăritul:
Am continuat apoi spre “Big Daddy” o dună înaltă de 325 metri:
Pe seară am mers să vedem canionul din Sesriem:
Ne-am întors spre Windhoek:
Ajunşi în Windhoek, ni s-a recomandat Joe’s Beer House (joesbeerhouse.com) pentru Frigăruia Vânătorului (Bushman Sosatie – care nu a avut carne de crocodil, pentru că nu era sezonul):
Am plecat spre aeroport să ne luăm maşina de închiriat, şi am mers spre Walvis Bay pentru Ocean şi Flamingo:
Ultima zi pe tărâm african, am plecat de dimineaţă să “vânăm” alţi flamingo. Din păcate a fost cam înnorat:
Am mers să lăsăm maşina la aeroport, iar apoi ne-am luat zborul înapoi spre Europa:
O ţară care m-a suprins foarte plăcut, cu oameni primitori, cu servicii foarte bune şi peisaje foarte diverse. Clima a fost foarte caldă şi uscată (mai plăcut decât Thailanda unde este cald şi umed), chiar dacă am fost în sezonul ploios.
Călătoriile te inspiră!
yours,
Rareş
Referinţe:
[1] Transfer Aeroport – Windhoek achiziţionat on-line: http://www.whk-citycab.com/
[2] Etosha Parc: https://en.wikipedia.org/wiki/Etosha_National_Park
[3] Întinderea de sare: https://en.wikipedia.org/wiki/Etosha_pan
[4] Mamba Negru: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mamba_negru
“Secţiunea picantă” – care a cam fost picantă:
Bilet avion Lisabona – Windhoek – Lisabona: 340 EUR
Bilet avion Budapesta – Lisabona – Budapesta: 100 EUR
Safari Etosha şi Sossusvlei (Chameleon Safaris): 600 EUR (cazare, mâncare inclusă)
Maşină închiriată şi benzină: 100 EUR/persoană
Mâncare: preţuri de Europa
Vaccinuri Febră Galbenă şi Febră Tifoidă care te imunizează timp de 5 ani (Medicover Timişoara): aprox. 110 EUR
De Malarie ne-am protejat cu loţiuni pentru ţânţari cumpărate de acolo.
roancea.me 