Poftiţi în Malta!

A fost prima dată când am cumpărat biletele de avion, fără să ştiu exact unde se află destinaţia pe hartă. Aveam eu o idee, şi anume, că s-ar afla în Marea Mediterană în apropiere de Franţa sau Spania. Ei bine, nu:

…este exact la sud de Sicilia. Oricum, pentru doar 100 de euro dus-întors din Cluj-Napoca, nu mai conta cât de departe este. Ştiam însă că numele capitalei este Valetta şi că sunt în zona Euro. Pe parcurs am mai aflat că există limba malteză, iar când am ajuns acolo: că maşinile circulă pe partea stângă, că sunt defapt trei insule (Malta, Comino şi Gozo), iar prizele sunt de tipul G:

[1] https://www.theroamingboomers.com/the-ultimate-electricity-guide-for-world-travelers/

Prima zi am petrecut-o la plajă din apropierea apartamentului închiriat, şi anume plaja din Mellieha. Apropo, dacă vrei să vezi cum se aude limba malteză, poţi să aculţi o parte din melodiile din link-ul de mai jos:

…noi le-am ascultat, de le-am ştiut pe de rost… nu aveau programe de muzică ca să diversificăm în timpul micului dejun şi timpului petrecut în aşteptarea intrării la duşuri după zilele pline petrecute afară. Limba mi s-a părut o combinaţie între arabă şi engleză. De asemeni şi caracterele latine aveau diferite adăugiri.

Plaja din Mellieha, unde ne-am cam ars, vântul păcălindu-ne

După cină, am plecat înspre sudul-estul insulei, în oraşul Bugibba:

Am ajuns şi deasupra unui hotel, dar nu puteai comanda băuturi decât dacă erai cazat

A doua zi, am luat autobuzul până în portul Cirkewwa, din nordul Maltei. Am plecat spre Laguna Albastră, iar apoi am vizitat caverne din barcă în drum spre Gozo.

“Plaja” Lagunei. Numai stâncă. Nu există nisip. Mi-a plăcut şi nu prea, în acelaşi timp, combinaţia asta.

O poză din spatele bărcii, cu steagul pe dos

Ajunşi în Gozo, am fost să mâncăm în oraşul principal al insulei. Apoi, oraşul l-am cam văzut pe noapte.

Mi-am luat o porţie straşnică de creveţi

…şi am găsit şi o… o?… o bufniţă ca ornament sub geamuri

Capitala am vizitat-o în a treia zi. Uau! Uau! Extraordinară!

DSC_3937 copy.jpg — Intro. Aşa arătau mai toate casele sau clădirile din oraş.

Acesta este un tavan. Da, un tavan, din muzeul armelor.

Steme ale Maltei din decursului timpului:

Am ajuns apoi în Grădinile de Jos (*eng. Lower Barrakka Gardens*)

De acolo am mers spre Grădinile de Sus, unde am asteptat ora 16, ca să ne fixăm ceasurile sau să terminăm tura de muncă din porturi. Glumesc. Astea se intâmplau cu mult timp în urmă, dar avut ocazia să experimentăm sunetul:

Doar unul din tunuri e folosit pentru demonstraţii. Sunt in total opt:

Catedrala închinată Fecioarei Maria de pe muntele Carmel (lanţ muntos din nord-vestul Israelului), are cupola:

Defapt, tot domul e oval, şi atât. Nu este împărţit deloc.

…am cam uitat să-i fac poză şi de afară.

De aici am plecat cu autobuzul spre sud-estul insulei, unde a început să se întunece, şi am dat peste o nuntă:

…şi, şi mai multe bărci! Am luat mai apoi cina cu peşte sau fructe de mare proaspete:

Drumul înapoi cu autobuzul, a durat în total peste o oră şi jumătate, dacă-mi aduc bine aminte.

Era deja întâi octombrie. Am petrecut toată ziua pe plaja din micul golf Auriu (lb. en. Golden Bay).

IMG-20171007-WA0005 — …cu trupa! în spate: Andrei, Florina şi Elias; în faţă: Andrei, Tudor, eu şi Andreas (de la stânga la dreapta)

Seara am petrecut-o într-un restaurant cu specific maltez. Eu am comandat specialitatea din carne de iepure. Nimic special, dar a fost bună.

Ne propuserăm să mergem în satul Popey. După ce am stat peste 45 de minute să aşteptăm un autobuz (deşi cel puţin două erau programate) care să ne ducă până acolo, am luat-o pe jos. Am făcut încă 40 de minute până în satul Popey, iar înspre capătul liniei, am văzut autobuzul. Mai bine că nu l-am aşteptat. După ceva timp, am aflat că autobuzele circulă după programul “iarnă”, aşadar mai rar.

Acolo s-a filmat pelicula cu acelaşi nume de către Walt Disney în anii ’80. Un sat păstrat perfect ca şi loc de agrement pentru copii şi adulţi, deopotrivă.

IMG-20171003-WA0035 — Petrecere cu Popey şi Olive în centrul satului…

IMG-20171003-WA0032 — Jumătate din piraţii care au jucat într-un scurt metraj regizat de una din angajate. Nu-l pot publica din motive de drepturi de autor, dar vi-l pot arăta când ne vedem. A fost amuzantă toată operaţiunea, dat fiind faptul că protagonoştii (aproape 20 aş zice) au fost luaţi de pe străzile satului. Am prins un rol în care a trebuit să mă arunc pe jos de vreo 2-3 ori… aveam doar pantalonii albi. Aşa era şi strigat: “White pants” (Pantaloni albi). Am plătit la final pentru filmuleţ, 7 euro. O amintire faină!

Imitându-l pe Popey! Nu prea mi-a ieşit.

IMG-20171007-WA0008 — Poză de departe… (mersi Andreas!)

Se poate face plajă şi baie, dar şi ture cu barca. Vântul bătea cam tare, iar prognoza nu ţinea cu noi. Nu am făcut niciuna din activităţi. Intrarea a costat în jurul a 15 euro. De acolo, am plecat spre acvarium:

…unde am văzut pentru prima dată cai de mare,

…dar şi pisici de mare lipite de peretele acvariului. Cred că făceau curat.

Nici tarantulă nu mai văzusem. Pare pufoasă.

Şi nici peştele leu. Spectaculos! Mie mi s-a părut de-a dreptul un “păun” al peştilor.

O rudă de-a lui Dory din filmul de animaţie “Finding Dory”

Scalari! în perioada cât am fost mic, am avut acvariu doar cu Scalari (dar era negri). Au o capacitate interesantă de a sta în apă. Crescuseră atât de mari, încât a trebuit să-i vindem, că se chinuiau să se întoarcă într-un acvariu de nici 10 cm lăţime. Faini peşti oricum!

Ceilalţi m-au aşteptat la piscină, în apropierea acvariumului, unde am băut fiecare un cocktail, sub culorile ameţitoare ale cerului, soarelui, mării şi piscinei: