Biletele de avion erau luate din aprilie 2016. Mai apoi am conturat tot planul: plecăm din Bucureşti spre Veneţia dimineaţa, toată ziua până după-masa o avem liberă, iar mai apoi Veneţia – Doha – Bangkok. Acolo să stăm o noapte şi apoi ne îndreptăm spre golful Thailandei (insulele Koh Samui, Koh Phangan şi Koh Tao), iar mai apoi înapoi în Bangkok.

Patru zile înainte de plecare

Stăteam la coadă în staţia Timişoara Nord, când mă sună Deea: “Am o prietenă care a fost în zona în care vrem să mergem noi şi mi-a zis că plouă mult de câteva zile bune. Ziceau că nici localnicii nu prea înţeleg ce se petrece cu vremea. Ce facem?”. M-am urcat în trenul spre Sibiu şi am început să schimbăm tot planul pe unul din grupurile de discuţii unde eram toţi trei: Andra, Deea şi cu mine. Printre altele găsisem şi ceva articole internaţionale care ziceau că zonele din sud sunt afectate de inundaţii, mai ales insula Koh Samui.

Aşadar, vom călători prima dată în Chiang Mai din Bangkok, şi de acolo în sud de Bangkok pe insula Koh Samet. Deea a schimbat rezervările pentru cazare.

Start vacanţă

Am plecat din Sibiu spre Bucureşti. Din gara de nord, m-a luat Deea cu taxiul dinspre Otopeni, şi ne-am îndreptat spre locuinţa Andrei. Era aproape miezul nopţii de 27 decembrie. De dimineaţă la 5 calculasem să plecăm spre aeroport. Ne-am decis să nu mai dormim. Am ajuns în Veneţia (aici găsiţi experienţa veneţiană: https://roancea.me/2017/01/10/buon-giorno-venezia-padova-verona/) unde am schimbat aeroporturile (Treviso cu Marco Pollo).

Ajunşi pe tărâm asiatic din nou, mie şi Deei ne era deja poftă de mâncarea de acolo. Andra în schimb nu prea înţelegea ce ar putea fi atât de special. Am luat repede un taxi, şi ne-am îndreptat către prima cazare, de pe strada Khao San (cea mai cunoscută de către turişti), iar mai apoi am ales repede un local de pe o stradă paralelă, unde am mâncat (am creat o pagină specială numai pentru experienţa mâncării: https://roancea.me/2017/05/20/mancaruri-a-la-thai-incercati-le/ ). Da! Andrei i-a plăcut şi a rămas impresionată!

Seara s-a terminat cu o găletuşă de gin tonic, întâlnindu-ne cu Viktor, un fost membru BEST Zagreb.

După micul-dejun, ne-am întâlnit cu Andrei şi Ana, iar după ce eu cu Andra am negociat călătoria înspre Chiang Mai şi o zi cu activităţi în apropiere de Chiang Mai, am plecat într-o scurtă plimbare în apropiere de Khao San.

Îndreptându-ne spre complexul regal, pe drum, era o coloană lungă de pelerini. Am aflat că fostul rege, este ţinut într-unul din temple timp de un an de zile, ca fiecare thailandez să poată trece şi să-şi ia rămas bun de la el.

Am intrat într-una din grădini, dar cozile şi aglomeraţia ne-a întors din drum, plecând spre Wat Rakhang Kho Si Ta Ram; traversând mai întâi cu vaporul râul Chao Phraya pentru doar 0,40 lei.

Ne-am întors la hotel, de unde ne-am luat bagajele şi am fost îmbarcaţi în autocarul către Chiang Mai (mai mult despre temple: https://roancea.me/2017/08/10/templele-budiste-si-revelionul-2560-be/).

Am ajuns la ziua excursiei în pădurile Chaing-Mai-uilui! Am plecat cu un microbuz pus la dispoziţie de firma de turism. Ne-am oprit la:

Plantaţia de orhidee

Am luat şi cadouri meseriaşe cu orhidee naturală:

Reprezentaţia elefanţilor

“Elefănţirea” sau Călăritul şi hrănitul elefantului

Căruţa trasă de iaci

Satul gâturilor înalte

Sincer, ni s-a părut comercială sau regizată toată aşezarea lor de acolo, fiind doar femeile şi copiii care vindeau fulare, eşarfe, sculputri etc. făcute de ei. Gâturile lor lungi sunt defapt din cauza deplasării umerilor în partea de jos a corpului, datorită alungirii sistematice a obiecului din metal în jurul gâtului.

Plimbare cu pluta

Am avut şi prânzul inclus în preţ.

După-masa zilei de întâi ianuaire am petrecut-o pe “Strada Pieţei de Duminică” (lb. en. Sunday Walking Street) având un început de an şi săptămână thailandez cheltuind sume mici pe tot feluri de suveniruri sau cadouri pentru noi şi cei dragi. Nici n-am prea apucat să facem poze. Merită dacă ajungi prin partea de nord să vezi o astfel de zi.

Am plecat seara din Chiang Mai către staţia de autocare din Bangkok, Ekamai, de unde am mai călătorit încă cel puţin patru ore către portul Sri Ban Phe cu un alt autocar local şi încă o oră către insula Ko Samet. Aş aproxima o călătorie totală de paisprezece ore.

Voi lăsa pozele să vorbească despre insulă:

Călătoriile te inspiră!

yours,
Rareş